BirthDaaaaaaaay

Dada, ziua mea, ziua mea! Înebunesc... -.-"
În fine, fraţilor, am făcut postul ăsta ca să mă lauuud că de, la un aşa eveniment e păcat şi să nu mă mai scuz pentru lipsa kilometrică.
Deci prin urmare, ziua mea a fost luni, iar sâmbătă am ieşit în oraş cu prietenele mele cele mai bune şi m-am simţit extraordinar de bine şi din această cauză, trebuie să mulţumesc din suflet certei imense care şi în momentul de faţă continuă cu părinţii, pentru că dacă nu ar fi existat ea, aş fi chemat o groază pe persoane şi probabilitatea de a mă simţi atât de bine era mult mai scăzută. Am mâncat, am râs, am bârfit, am glumit şi per total a fost foarte ok.
Acuuuuum, partea ce mă vă interesează el mai mult - cadourile! Pfoa! Cadouri mai frumoase de atât nici că puteam primi. Cărţi, evident, şi nişte hăinuţe taare drăguţe care m-au atins la suflet când le-am văzut.
Cam asta a fost ziua mea, banală pentru unii, dar mie în simplitatea ei mi s-a părut aşa frumoasăăăă. În fine, tecem peste..
Am făzut că furelise şi Alexandra C mi-au trimis nişte lepşe pe care le completez mâine şi îmi cer, fetelor, mii de scuze că mi-a fost mult prea lene să deschid calculatorul în ultima săptămână să verific care mai e atmosfera pe aici. Abia aştept să iau vacanţă să îmi petrec fiecare zi şi noapte pe blogosferă şi să comentez non-stop. Nici nu aveţi idee cât mă oftic că nu mă lasă timpul să stau mai mult pe blog decât deja stau..
Mda, şi dacă tot vobim de lipsă de timp, hai să vorbim şi de şcoală. Şi dacă tot vorbim de şcoală, să vorbim şi de faptul că pe semestrul ăsta sunt oficial corigentă la matematică. Yuppppy! *ţin să precizez că sunt la o clasă de UMAN, pentru numele lui Dumnezeu!*
Aşam, alte noutăţi sub soare?
M-a apucat iar dorul de scris pe watt cu toate că-s foarte supărata că n-am cititori - cu toate că nici eu nu fac nimic ca să comentez altora şi să îmi vină şi mie cititorii... -, dar mi-am călcat peste supărare şi am început iar, de aseară să scriu. M-am reapucat şi să citesc tot pe watt şi Oraşul de Sticlă plânge că nu îi dau atenţie, dar nu am ce să faaaac.
Şi nu în ultim rând mă laud cu faptul că sunt pedepsită momentan pe viaţă din motive pe care nu vreau să le fac încă cunoscute şi că viaţa mea deodată simt cum se duce într-o manieră foarte brutală pe apa sâmbetei.
Dar, e ok, încerc să mă conformez şi să mă schimb unde ştiu că nu-s ok pentru că ştiu că 'ăl de sus asta vrea să vadă de la mine pentru a rearanja lururile pe un făgaş normal.

Voi ce faceţi? Cum o mai duceţi?
Cheers! ^^ *postul ăsta a durat să fie scris neobişnuit de puţin!*