31 si anume august

Gata, back in business cu forţe proaspete. Mă rog, cât de proaspete pot fi în ultimele 2 săptămâni de vacanţă.
Mă simt... fleşcăită. Ca roşiile din grădina bunicii pe care a uitat să le adune când s-au copt.

E ultima zi de vară şi simt că n-am făcut mai nimic din ce mi-am propus să fac la începutul verii. Mă rog. În afară de văzut filme.
Serios acum, când a trecut timpul? Jur că mi se pare că până acum n-a trecut decât vreo lună, maxim una jumate şi asta mă cam sperie şi mă face să mă întreb: când naiba trece timpul şi eu de ce nu conştientizez asta?
Oricum, azi, epica zi de 31 şi anume august, a fost drăguţ. Am ieşit afară de 2 ori. Am gătit. Am citit - recitesc (pentru prima dată în viaţa mea!) Divergent -. Am petrecut mai mult timp cu mama. Adică una peste alta, pot spune că am făcut mai multe decât am făcut în orice altă zi din vacanţă. Bine, că nu pot spune că a fost perfectă, dar s-a meritat să o trăiesc. :))
Şi mai e şi frigul ăsta nenorocit! Ţin minte că după ce am venit din Grecia şi am intrat în ţară - adică pe la 12 noaptea - mă luaseră nişte friguri de nu ştiam ce-i cu mine. Vă daţi seama - mă simt ca profa de istorie cu replica asta :)) - că venind de la călduri şi de 40 de grade, ajunsă aici la vreo 20 de grade mi se părea că am sărit direct pe undeva pe la Polul Nord sau ceva... Şi apoi, a doua zi când am văzut că mai şi plouă am zis că nu-i adevărat. A treia zi m-am întrebat ce am făcut să merit asta. Dar a patra zi m-am resemnat. Pesemne că mi s-a aclimatizat corpul la loc. Nu că aş fi vrut, dar nici altă soluţie nu aveam.
În fine. Una peste alta, îmi pare rău şi am un sentiment aşa de aiurea că a mai trecut o vară din copilăria/adolescenţa mea şi eu nu prea am făcut nimic remarcabil în ea. Dar mă rog, nu-s eu firea prea melancolică, aşa că n-o să mai continui.
Voi ce ati făcut vacanţa asta? :D

Cheers! ^^

STINGE LUMINA!

*n-am nicio idee ce mi-a venit să dau acest nume atât de tâmpit postului, dar o să-l las aşa acum, mai mult din cauza orei târzii la care m-am obişnuit să scriu*

Anunţ că, din motive foarte biiine întemeiate, voi fi absentă vreo 10 zile de pe blogosferă. Bine, nu că până acum m-aş fi rupt cine ştie cu activitatea, dar mna, teoretic vorbind, acum chiar nu prea mai am cum sa mai intru. NU o să mă laud unde o să plec - pentru că, evident, plec undeva - pentru că urăsc asta şi dacă până acum am spus mai pe oriunde am plecat, acum n-am s-o fac pentru că nu mă  încântă prea tare ideea că am să plec la aşa mare depărtare de casă. *Mi se pare mie sau folosesc prea mult "plec"?*. Cu toare că mâine am să fac am 14-15 ore pe drum, ceea ce o să fie perfect din punctul meu de vedere pentru că iubesc să merg la drum lung, chiar dacă dorm vreo trei sferturi din timp. :D Sper să apuc totuşi să citesc ceva.
Şi că tot suntem la capitolul călătorii în Grecia l-am găsit azi pe tumblr pe frumuşelul de Daniel - a.k.a. bărbatul vieţii mele -. Nu ştiu când a fost luat interviul ăsta pentru că Teen Wolf este filmat în SUA iar ei conduc pe dreapta şi l-am văzut clar pe Daniel conducând pe dreapta - logic! -, dar oricum este mult prea adorabil ca să-l ignor. :3

În fine. Partea a doua.
Acum chiar mă laud. Mă uit la Dr. House! Mda, sunt tare entuziasmată. Habar n-am de ce. Mă simt de parcă sunt la primul serial urmărit vreodată. Şi nu e deloc aşa. Pentru că Numai Iubirea e tare mândru că se află pe primul loc al serialelor urmărite evăr.
Dar oricum ar fi, serialul este genial! Nu am ce zice. Jos pălăria!
Serialul ăsta mi-a confirmat faptul că pot să urmăresc un serial şi să-l iubesc şi devorez în acelaşi timp fără ca distribuţia să fie scoasă după nu ştiu ce copertă de pe nu ştiu ce copertă a vreunei reviste megaultraextra arhicunoscută.
Şi am început din nou, după foarte, foarte mult timp, să mă uit la seriale cu mama.
House e genial! Tot respectul pentru Hugh Laurie! :3
A, şi ce-mi mai place la el, este că mă învaţă medicină şi mă face să-mi facă şi plăcere să reţin toate denumirile alea.

 Aşaaaam, iar la final ceva frumos. Am gif-ul ăsta de ceva vreme pe desktop şi de fiecare dată când mă uit la el rămân într-un fel de cumpănă dacă să plâng pentru daunele tipei sau să râd de ridicolul situaţiei. Ce să mai, tipul este senzualitatea întruchipată!

Mărie și Mărioară

La multi multi ani tuturor Măriilor si Mărioarelor si tuturor celorlati cu nume derivate de la acest superb, originar, Miriam. Imi cer scuze pentru ora tarzie, dar mai bine mai tarziu decat niciodata! :D
La multi ani si mie, normal! <3
Mda, postul asta am sa-l scriu de pe telefon, deci nu o sa aiba diacritice pentru ca mi-e destul de lene sa le mai caut si pe alea prin tastatura. Scriu de pe telefon pentru ca al meu tata mi-a impus destul de strict neaccesul total la tot ce inseamna calculator.
In fine,voi ce ati facut azi? Ieri? Alaltaieri? Ce-ati mai citit? Ce-ati mai vozionat?
Eu n-am facut mai nimic, atat doar ca mi-am reluat cat de cat interactiunea sociala si m-am intalnit in cam fiecare zi cu prietenii/colegii si asta e destul de imbucurator pentru cineva care nu a mai iesit din casa de aproape o luna de zile. :-" Azi am fost cu niste prietene in oras - si am primit niste cadouri supermegaultraextra misto! - si toata lumea care ma cunostea pe strada ma oprea sa-mi spuna discursul mult prea cliseic - La multi ani si tot ce iti doresti in viata! + alte urari de sanatate si noroc in viata care aveau tendinta sa fie cat mai originale. In fine, una peste alta a fost dragut. :D
M-am oprit acum, pentru ca postul asta mi se pare destul de lung pe ecranul telefonului - care e destul de mare -. :D Inca odata, la multi ani tuturor Măriilor si Marianilor si celorlati cu nume asemanatoare! :*
Cheers!! ^^

Pălăvrăgeală de sezon

Helllăuuu, internaţiune. *nu m-am mai uitat la Doze de Haş de aproape un mileniu, aşa că habar n-am ce mi-a venit să vă zic aşa* Ce făceţi? Cum merge vacanţa? :D
La mine nu mai merge, aleargă acuma, mai ales că am intrat cu alte cuvinte în ultima parte a vacanţei. Adică în partea aia care de fapt nu mai e vacanţă propriu-zisă, ci o lălăială când ai face orice numai ca să-ţi mai prelungeşti cât mai poţi toate activităţile din celălalt timp scurs.
Weekend-ul ăsta care doar ce-a trecut am fost la bunica la ţară şi am mers pentru prima dată dupa aproape 10 ani cand am mers din nou cu trenul. A fost foarte drăguţ. Mă minunam de fiecare lucru pe care-l vedeam mai neobişnuit ca un copil de 3 ani. Eram ceva gen " Vaiii.. si acum noi trecem pe deasupra şoselei ăleia!? Cât de tare!". Şi tot compartimentul se uita la mine ca la una care parcă acum ajunsese din sălbăticie în plină (mă rog, atât cât de plin poate să fie oraşul meu) civilizaţie. Ce s-a mai amuzat mamaia pe seama asta... :)) *da, mamaia. adică bunica. şi noi am mers la mama ei. adică la străbunica care încă trăieşte foarte bine chiar. :D*
În fine, după cum am mai spus, a fost tare drăguţ. Relaxant, chiar. Am citit - da, mare minune! - primul volum din Fetele Gallagher care este mult, dar mult prea osăm şi mă întreb ce motiv iraţional am avut să nu-l citesc mai devreme. Genial! *am o fixaţie pentru cuvântul genial, în ultimul timp, am mai spus?* *am cam multe spoilere în seara asta*
Acum scriu postul ăsta - ştiu, la 12 noaptea - în timp ce mi se descarcă un plin sezon 1 din House M.D. pe care am decis să-l văd la insistenţele mamei şi ale unui prieten. Sunt tare curioasă să văd cum o fi. Mama zice că e "un serial foarte inteligent", dar mai multe n-a vrut să-mi zică, însă am aflat că e sarcasm - sub o formă mai bonlavă, cică -, aşa că pe moment e singurul pont care-mi trebuie pentru a mă convinge că se merită să-l văd.
Aaa, şi apropo de seriale, declar cu mâna pe inimă că m-am mai potolit din avalanşa de seriale şi de episoade în care mă afundasem de acum vreo 2-3 săptămâni şi sunt tare mândră că am reuşit să-mi scot capul la iveală către civilizaţie. Bine, nu de tot, dar asta e doar o problemă temporară. Sper.
Aşam, şi acum ca să închei, acest post atât de aberant, precizez că sunt superultraextra obsedată după 30STM. Nu ştiu dacă am mai menţionat asta şi în alte posturi, dar da, sunt complet şi irevocabil obsedată dupa Thirty Seconds to Mars. Îi apreciez. Le apreciez atât munca pe care au depus-o, cât şi pentru faptul că pe parcursul albumelor şi-au păstrat din calitate aia şi din speciful ăla care i-a făcut celebrii - pentru că, fără doar şi poate, sunt -. POATE o să fac vreodată un post numai cu şi despre ei, pentru că numai câteva rânduri de aici îmi sunt inutile în situaţia asta, dar acum creierul meu nu prea mai poate concepe o sarcină atât de grea pentru ora asta.
Aşa că, dragi şi drage bloggăriţe sau nu, vă las cu o melodie de-a lor pe care orice cetăţean al acesui pământ care ascultă genul ăsta de muzică o cunoaşte şi care este atâââât de genială!

Cheers!^^

Pierdevară.

M-am întors de vreo două zile de la mare, dar abia acum mi-am facut timp să postez (pentru că până acum am fost mult prea ocupata cu engleza şi Misfits). :D
Cât timp am fost la mare, am realizat faptul că a trecut mai bine de jumate de vacanţă, iar eu nu am făcut nimic cu viaţa mea în tot acest timp.În afara de bagat filme în mine ca o maniacă şi meditaţii la engleză, dar şi alea făcute cu un sictir şi c-o silă atât de specifice mie.
Mă minţeam simgură în timp ce eram în drum spre casă de la mare că o să mă apuc să-mi învăţ la istorie din manualul de-a X-a, dacă tot mi se înfăţişează frumos toată vacanţa, dar mna, lenea ca de obicei a avut câştig de cauză şi până la urmă tot la seriale m-am uitat.
Am promis eu şi că am să citesc la mare, dar tot ce am reuşit să citesc au fost vreo 5 pagini din Declaraţia. Şi nu, nu e vorba că n-am avut timp, că a fost prea mult chiar, dar am stat pe sezlong ca un pui la rotisor să mă prăjesc şi pe o parte şi pe alta. Şi nu prea s-a lipit bronzul de mine că mna, nu-i pigmentu' făcut să se înnegrească repede, dar ceva ceva tot se cunoaşte. Faţa şi mâinile cred că sunt cele mai pârlite, dar deja după faţă a început să mi se exfolieze pielea.
În concluzie, deci, am intrat într-un abis al lenei şi al nepăsării faţă de lumea înconjurătoare şi habar n-am dacă am de gând să ies până la finalul vacanţei, dar apoi stau şi mă gândesc că până la urmă cam asta-i monotonia unei vacanţe de copil/adolescent, nu? :D
Btw, îl iubesc pe Robert Sheehan. Îşi ocupă locul acolo, frumuşel, lângă Daniel Sharman, Dylan O'Brien şi celelalte cuceriri ale mele. :3

Nu ştiu dacă ştiţi sau nu coverul ăsta, dar este genial! Atâââât de frumos îmbinate elemente simfonice cu cele moderne. :3

Voi ce mai faceţi? Ce seriale mai urmăriţi? Ce cărţi mai citiţi? :D

Cheers! ^^

I'm living. Again.

Dap. Plec. La mare. Maine. Ma rog, azi, de fapt.
Nu stiu de ce ma-sa iar nu mai merg diacriticile si mi-e o asa lene la ora asta sa dau restart la calculator, incat am sa scriu postul asta asa, cu toate ca mi-e tare peste mana. :)) Tot caut literele pe la tastele din dreapta, dar tot ce gasesc sunt : si ;. :))
In fine, simteam ca trebuia sa va instiintez ca macar de data asta am o scuza ca nu voi putea posta 5 zile de acum incolo. Nu stiu daca voi avea laptop-ul cu mine ca sa verific cometariile sau sa mai postez ceva, asa ca vreau sa ma asigur. :D
Dependenta de filme tot nu a trecut. Azi cu toate pregatirile si cu toate bagajele pe care le-am avut de facut, tot am vazut vreo 6 episoade din seriale diferite - PLL, am revazut cateva secvente din Orphan Black *genial serial*, Beauty and the Beast si da, premiera, m-am uitat la episodul 9 din Teen Wolf. N-as fi crezut pe nimeni care mi-ar fi spus ca o sa ajung sa urmaresc fiecare episod in parte din Teen Wolf, dar nu e vina mea ca serialul asta pur si simplu creeaza dependenta si sunt mult prea multe posturi pe tumblr care ma fac curioasa! :-"

Oricum, trag nadejde ca poate revin din nou cu cititul in prim-plan si citesc la mare. Nu stiu cat e dorinta si cat realitate, dar mi-am luat chiar si 2 carti la mine ca sa ma automotivez. :))
Acum am sa ma duc sa ma culc pentru ca maine sunt sigura ca o sa ma trezesc mult prea devreme. o.O
Cheers! ^^

Error 404: PREA MULTĂ DEPENDENŢĂ DE FILME!

Nu ştiu ce-i cu mine. Cred că-i de la zăpuşeala mult prea insuportabilă de afară. *parcă am mai început o postare aşa..*
Sunt într-o puternică perioadă de renegare a cărţilor. În ultima săptămână nu cred că am citit mai mult de 50 de pagini şi asta e extrem de puţin pentru mine. -.-" Idk why, dar am devenit obsedată - la propriu! - de seriale. Azi mi-am deschis vreo 50 de file pe săraca Mozila cu potenţiale seriale. Nu ştiu dacă voi avea timp să le văd într-o viaţă, dar ele sunt tot acolo, încălzindu-mi şi suprasolicitându-mi procesorul laptop-ului.

Am început să mă uit la Orphan Black şi l-am terminat în 2 zile. E drept că n-are decât un sezon cu 10
episoade, dar efectiv mă hrăneam cu episoade. Serios, de când am început să mă uit la OB, abia dacă
mai mănâncam ceva. Noaptea mă răzbeşte foamea, dar asta-i altă poveste. :))
Acum îmi descarc pentru a nu ştiu câta oară oară Skins UK, dar sunt sigură că nici de data asta nu o să mă hotărăsc să mă uit la el, aşa că mi-am descărcat pentru siguranţă un episod dintr-un serial care n-are decât un sezon pentru că cică a fost anulat. Bunheads. Ceva cu dansul, din câte am văzut eu în imagini - nu, n-am citit şi sinopsisul că nu-s deloc curioasă să-i citesc acţiunea înainte a i-o vedea :D -. Aşa că dacă mă ţin de el, îl termin repede şi iar trebuie să mă apuc de Skins. Ce logică... oau!
Aşa că la capitolul cărţi, trag speranţă că poate oi citi cât am să fiu plecată la mare că sigur o să am o perioadă a zilei când n-am ce să fac. Şi în plus, parcă în imaginaţia mea mă văd drăguţ cu o carte în mână, cu ochelarii de soare la ochi şi tolănită pe un şezlong. Deja visez prea mult. Din cauza orei. :D

Voi ce seriale mai vedeţi? :D